Avem 20 de ani de capitalism. 20 de ani impliniti. 

Impliniti? Ce s-a implinit? 

E greu de raspuns, pentru ca putem bifa o abundenta de lucuri, dar se pare ca cele mai multe la neimpliniri.

 

Oricum capitalismul nostru autohton, are o forma oarecum speciala. In tot filigranul lui se observa lucratura maiastra a unui artist orb. Are o claritate vecina cu literele chirilice si un ritm de poezie sud americana...

 

Bazat pe o economie schioapa, pe niste privatizari incredintate, pe un politiq activ oneros implicat in actul capitalist propriu-zis, iata ca pana la urma epoca postcomunista a creat totusi aceasta piesa rara. Rara prin unicitatea sa. Prin faptul ca nu seamana absolut de loq cu notiunile din manualul civilizatiei capitaliste.

 

Dar cu toate astea, e copilul postdecembrist cel mai rasfatat de politicienii cu conexiuni, e cea mai fluturata batista la plecarea trenurilor din gara bunului simt politiq, economiq sau social.  

 

Noi ne laudam ca l-am creat asa cum am vazut in civilizatie, ca e al nostru, ca e doar un piq diferit, dar...merge si asa!

Dupa ce l-am creat, l-am asezat noi frumos si festiv in vitrina marilor realizari istorice. Si acum ne uitam cu drag si gingasie, la ce s-a reusit...

Asa cum e, e al nostru!

 

Numai ca la o cautatura mai atenta observam cum se proiecteaza pe geamul vitrinei reflectat de undeva din spate, imaginea zambinda a lui ION ILIESCU!