El creaza agenda noastra publica, el ne creaza sentimentele, el ia deciziile, el ne organizeaza vietile, el ne ofera relaxarea (?)....

Nu conteaza ce faq ministerele politice de resort, si nici politicianul prim ministru propriu zis....televizorul e cel de incredere!

Si avand in vedere ca toate televiziunile...cu mici exceptii...se pliaza pe acelasi tip de mesaj. Directia in care ne uitam, e clar, si mai intotdeauna una si aceeasi si care, pentru unii inseamna GROAZA (ma numar printre ei)...

Ratingul, fiind biblia de azi a celor implicati in procesele complexe ale televziunilor, face ca alergarea sa fie continua, spre un deziderat care se modifica continuu, deci se naste senzatia de loop. 

Si mai apoi ce inseamna rating? Rating inseamnca cat mai multi oameni lipiti de imaginile transmise, cat mai mult timp. Cu ce poti strani interesul mult si continuu? Simplu! Cu sex, violenta, limbaj trivial...

Adica cu tot ceea ce e nonconventional cu procesul de televizare. Acum usor, usor, devine conventional, ba mai mult, necesar.

Asta pentru ca, asa cum observase, dar cu rautate nu cu ingrijorare C.T.Popescu, privitorul de azi, sau in general consumatorul de media nu mai are atentia focalizata asupra unui subiect mai mult de 15 de secunde... De unde decurg doua cercuri vicioase: 1) televiziunile forteaza nota "impingand" lucruri nonconventionale, violente, agresive din punct de vedere moral, social, spiritual, ca sa capteze mai mult de 15 secunde atentia...

Cu implinirea fiecarui minut, castigul e asigurat. Din punct de vedere mercantil..el se traduce in bani din publicitate...de aici si complicitatea cu advertiserii, care la randul lor, incep sa creeze spoturi din ce in ce mai slabe calitativ si bazate pe profilul "castigatului" in minute in fata hartiei sau a ecranului.

2) al doilea cerq vicios consta in faptul urmator: cu cat se creaza concurenta intru agresare, pentru castigul minutului pretios in plus, se ajunge la valori paroxistice de violenta si de agresiune pana la schizoidizare. Din nefericire a societatii in genere.

 

Consecinta este ca nu se mai poate transmite alt fel de mesaj. Unul serios, moral, corect social sau spiritual, din cauza lipsei de raspuns...

Lipsa de raspuns  provine din manipularea spre agresiv de acum, care a dus la lipsa de repondenti la stimuli normali. 

Si iata cum nu se mai pot intoarce lucrurile spre bine!

 

Tragiq e ca procesul nu e la inceputul desfasurarii lui, ci e in plina desfasurare, din ce in ce mai agresiv.

Am auzit si vazut oameni din preajma mea, oameni de rand, care discuta in termeni de televiziune...viata lor e comparabila cu personajele vazute. Agenda lor zilnica e formata de versurile unei melodii (suburbane) nou aparute, de comparatia gestica cu personajul vazut la una din emisiunile complet goale de continut. Se dau citate din personaje lugubre cultural ce sunt aduse in agenda publica...Se traieste asa...!

E un "way of living" periculos, care exfoliaza cultural, si care mi-e teama ca va duce la o deculturalizare vecina cu extinctia.

 

 

Si ca sa incerq sa sugerez si solutii si sa nu faq numai sa ma lamentez, cum ar fi daca s-ar crea un "CNA" compus din persoane  din mai multe categorii sociale cu pregatiri inalte, o lege care sa nu mai permita detinerea trusturilor de presa de catre o singura entitate interesata economiq, adica procentele detinute in interiorului unei entitati media de catre patronatul mercantil sa fie foarte reduse, restul procentelor date entitatilor profesionale (imi pare ca in Statele Unite exista o lege similara); o mai mare implicare a societatii civile in agenda publica prin media, lucru care ar schimba mai mult implicit si agenda consumatorului de media si al societatii in general; si o primenire a tagmei din media, prin construirea de reguli si regulamente bazate pe spirit si morala, universale atat profesional cat si social (adica si pentru ei in breasla lor cat si pentru societatea careia se adreseaza)?!